Современная генетика
diploide de secar?.
Оn cadrul Gr?dinii botanice a A? a Republicii Moldova I. S. Rudenco a
ob?inut o form? tetraploid? de poam? Risling-de-Rin. Ea are bobi?ele mai
mari (aproape de dou? ori decвt la forma diploid?), iar coacerea lor se
produce cu 7-10 zile mai devreme.
O mare munc? se desf??oar? ?i оn vederea ob?inerii unor forme poliploide
de plante de furaj. Astfel, soiurile tetraploide de trifoi ob?inute dau un
оnsemnat adaos de mas? verde (25-86%) ?i cresc repede dup? seceri?.
Оn Polonia a fost ob?inut? seradel? tetraploid?, care d? cu 204% mai
mult? mas? verde decвt cea diploid?.
9.1.3 Mutageneza experimental?
O deosebit? aplicare a c?p?tat оn selec?ie metoda mutagenezei
experimentale, adic? a inducerii artificiale a muta?iilor, care servesc
drept materie ini?ial? pentru crearea unor forme noi de plante. Pentru
realizarea muta?iilor se folosesc atвt mutageni fi-zici (diferite tipuri de
radia?ie) cвt ?i diferite. substan?e chimice. Metoda mutagenezei permite
modificarea unor caractere ale acestui soi prin schimbarea anumitor gene
sau blocuri de gene. Metoda poate fi aplicat? оn vederea corect?rii unor
neajunsuri ale soiului (de exemplu, rezisten?a sc?zut? la polignire sau
boli). Dar principala direc?ie оn folosirea mutagenezei const? оn crearea
de forme, avвnd anumite caractere valoroase, cu scopul implic?rii lor оn
оncruci??rile ulterioare.
Deja a fost omologat soiul mutant de floarea-soarelui Pervene?, ob?inut
prin metoda mutagenezei chimice. Con?inutul de acid oleic al uleiului
extras din semin?ele acestui soi atinge 75%, ceea ce reprezint? de dou? ori
mai mult decвt la soiurile obi?nuite.
Aplicвnd tratamente cu substan?e ca nitrozoetiluree (NEU), dimetilsulfat
(DMS), etilenimin? (EI), etilmetansulfonat (EMS) ?i cu altele, I. I .
Tarasencov a reu?it s? induc? numeroase caractere utile la maz?re. De
exemplu, una din formele mutante ale maz?rei se coace cu o s?pt?mвn? mai
devreme, iar alta cu 10 zile mai tвrziu оn raport cu soiurile ini?iale,
ceea ce ofer? posibilitatea оnc?rc?rii mai uniforme a fabricilor de
conserve. Alte forme au оntrecut cu 60% productivitatea unor a?a soiuri
bune cum sunt Pobediteli ?i Ciudo Calvedona. Au fost ob?inu?i mutan?i cu o
amplasare compact? a boabelor, cu o tulpin? mai scurt?, fiind mai
rezisten?i la polignire ?i prezentвnd . avantaje pentru recoltarea
mecanizat?. Dar, probabil, cel mai interesant s-a dovedit a fi soiul de
maz?re cu sterilitate func?ional? incapabil de autopolenizare. La el
pistilul iese оn afar?, iar staminele sunt foarte scurte, de aceea polenul
de pe ele nu nimere?te pe pistil. Concomitent la al?i mutan?i s-a format un
nou tip de floare: cu totul deschis?, accesibil? pentru polenizarea de
c?tre insecte. A?a a fost creat? pentru prima oar? maz?re capabil? de
polenizare оncruci?at?.
Ac?iunea acestor mutageni chimici a fost controlat? pe ro?ii. ?i cu
acest prilej au fost ob?inu?i mutan?i care prezentau interes: aveau o
coacere mai rapid?, erau mai productivi, iar mutagenii DMS ?i EI au
determinat formarea la soiul Moldavschii-rannii a unor plante cu ciorchini
a cвte 30 de ro?ii fiecare-recomandвndu-se ca foarte avantajoase pentru
recoltarea mecanizat?.
La A? a RM V. N. Lвsicov ?i colaboratorii s?i au creat pe baza folosirii
factorilor fizici ?i chimici o original? colec?ie de mutan?i de porumb,
care num?r? peste 500 de forme, fiecare dintre care avвnd un ?ir de
caractere valoroase: precocitate, num?r sporit de ?tiule?i, rezisten?? la
t?ciune, con?inut ridicat de proteine ?. a. Оn RM trec probele sta?ionare
circa 100 de noi hibrizi de p?pu?oi, crea?i pe baza liniilor mutante.
Folosirea unor muta?ii ca Opac-2 ?i Flauri-2 au ca efect оmbun?t??irea
calitativ? a proteinelor din gr?un?ele de porumb pe contul sporirii
con?inutului de aminoacizi indispensabili (lizin?, triptofan) ?i оn acest
fel sporindu-i valoarea biologic?.
Experien?ele de оngr??are a porcilor au demonstrat c? la hr?nirea lor cu
p?pu?oi cu procent sporit ' de lizin? sporul de greutate оn 24 de ore este
egal cu .. 500-550 g, iar la hr?nirea cu p?pu?oi obi?nuit-doar cu 230-310
g.
Hibridul Moldavschii-423 VL, creat de T. S. Cealоc, A. F. Palii, M. I.
Borovschii ?. a. ?i raionat оn republic?, con?ine de dou? ori mai mult?
lizin? decвt alte soiuri.
Uneori metoda mutagenezei experimentale d? forme care lipsesc cu totul оn
natur?. Tratвnd semin?ele de grвu cu raze gama, selec?ionatorul indian M.
S. Svaminatan a creat, de exemplu, vestitul soi-pitic, a c?rui introducere
оn practica agricol? a contribuit оntr-o m?sur? оnsemnat? la sporirea
produc?iei de grвu a Indiei. Prin aceea?i metod? academicianul P. P.
Luchieanenco a ob?inut un mutant din soiul Bezostaea-1 ?i o linie
semipitic? de grвu cu un con?inut ridicat de protein? ?i cu o
productivitate de peste 80 q/ha.
Unul din principalii factori din mediul extern, care determin?
productivitatea soiurilor, este regimul radia?ional. Dac? plantele vor fi
mai bine luminate, productivitatea lor va fi corespunz?tor mai оnalt?. Dar
faptul depinde, оn ultim? instan??, de structura plantelor-de caracterul
compactit??ii ?i al ramifica?iei tufei, de orientarea frunzelor оn spa?iu.
De exemplu, la p?pu?oi frunzele sunt situate vertical ?i de aceea, chiar la
o densitate sporit? a plantelor, fiecare din ele cap?t? o doz? suficient?
do raze solare. La bumbac, оns?, frunzele din partea superioar? le umbresc
ne cele din partea interioar?. Оn perioada оnfloririi ?i rodirii, cвnd
rвndurile se unesc, etajele medii ?i inferioare se afl? оn condi?ii «de
foame» de lumin?, fapt care se reflect? negativ asupra productivit??ii. De
aceea, la «construirea» unor noi forme de bumbac o aten?ie deosebit? se
acord? geometriei tufei. Prin iradierea cu raze gama a semin?elor savan?ii
Institutului de cultur? a bumbacului al A? Tajice au ob?inut 60 de forme
de bumbac modificate genetic. Оntre acestea se num?r? ?i mutantul «Duplex»,
la care frunzele sunt dispuse оn a?a fel, оncвt nu se оmpiedic? una se alta
?i razele soarelui lumineaz? aproape integral etajul mediu. Pe fiecare
peduncul al fructului plantei se dezvolt? ' cвte dou? capsule de valoare
complecta, scuturarea rodului legat fiind minim?. Productivitatea
mutantului este cu 10 q/ha mai mare decвt la soiul industrial primar 108-f,
fiind de asemenea superior оn ce prive?te calit??ile tehnologice ale
fibrelor.
Una din ispititoarele c?i de ridicare a productivit??ii fitotehniei o
constituie sporirea facult??ii germinative a semin?elor оn cвmp. Este
general cunoscut faptul c? оn cвmp uneori nu оncol?esc aproape o p?trime
din semin?ele cultivate. ?tiin?a agricol? mondial? caut? c?i de stimulare a
оncol?irii semin?elor. Se оncarc? s? se ac?ioneze asupra grвului cu cвmp
electromagnetic, raze lazer, cu vibra?ii de frecven?? superвnalt?, cu
impulsuri de radia?ie solar? concentrat?.
Savantul din Novosibirsc I. F. Peatcov a elaborat o metod? de ac?iune
asupra semin?elor de grвu cu raze infraro?ii, fapt care are drept efect
оmbun?t??irea оncol?irii ?i cre?terea rodniciei. Semin?ele de clasa a
treia, care dau 85% de оncol?ire ?i care оn mod obi?nuit nu se seam?n?,
fiind tratate оn prealabil cu raze infraro?ii, au dat o produc?ie de 25,1
q/ha.
Peatcov a stabilit limita la care iradierea infraro?ie poate determina
cre?terea procentului de оncol?ire a semin?elor: era de 26%. Roada de pe
terenurile experimentale trecea cu mult de 26%. Pe ce baz?? Spicele de grвu
de aici erau mai bine dezvoltate, nu sufereau de boli, de?i nu fuseser?
supuse оn prealabil tratamentului cu substan?e chimice toxice. Razele s-au
dovedit a fi ap?r?tori mai puternici ai plantelor decвt mijloacele chimiei.
Mai mult. Peatcov a sem?nat semin?ele iradiate оntr-un sol special infectat
?i ele r?mвneau s?n?toase.
Noua metod? prezint? ?i o serie de alte avantaje. Sistemul radicular al
plantelor experimentale e aproape de dou? ori mai viguros decвt la cele de
control. Aria suprafe?ei frunzelor este оn medie cu 19% mai mare. Boabele
experimentale con?in cu 3% mai mult gluten, iar acesta este un indiciu al
unui con?inut mai ridicat de albumine. Deci, plantele sunt mai productive
?i dau o road? mai calitativ?. Este o realizare unic?! O alt? metod?, care
s? dea rezultate asem?n?toare, pвn? una-alta nu exist? оn tehnica agricol?
mondial?. ?i aceast? performan?? ar fi fost de neconceput f?r? s? se fi
apelat la serviciile geneticiii.
9.2 Genetica ?i zootehnia
Оn condi?iile actuale de cre?tere a popula?iei globului ?i respectiv de
sc?dere a suprafe?elor rezervate plantelor furajere pe locuitor zootehnia
are datoria de a face fa?? acestei noi situa?ii. Aceast? sarcin? de
asigurare a popula?iei оn cantit??i satisf?c?toare cu produse animaliere
poate fi rezolvat? nu atвt pe contul sporirii num?rului de vite, cвt pe
contul sporirii productivit??ii lor.
Tot odat?, este necesar s? se ia оn considera?ie o serie de noi tendin?e,
ce se manifest? оn direc?ia de dezvoltare a zootehniei. Vorba este c?
sc?derea muncii fizice grele a determinat o sc?dere a nevoii de gr?simi.
Din aceast? cauz? оn оntreaga lume se desf??oar? o reprofilare a tuturor
verigilor zootehniei spre produc?ia de carne bogat? nu оn gr?simi, ci оn
proteine.
Continu? procesul de domesticire a unor specii de animale. A ap?rut o
ramur? zootehnic? cu totul nou? - cre?terea animalelor s?lbatice.
Intensificarea industrializ?rii unui ?ir de ramuri zootehnice (cre?terea
p?s?rilor, a vitelor de lapte, a porcilor) necesit? selec?ionarea
animalelor din punctul de vedere al capacit??ii acestora de a tr?i оn
condi?ii neobi?nuite pentru ele ?i al adapt?rii la un ?ir de procese de
produc?ie noi. De exemplu, mecanizarea mulsului a condi?ionat necesitatea
selec?iei dup? un astfel de caracter cum este viteza de secretare a
laptelui ?i forma ugerului. Ca urmare a muncii de pr?sil? ?i de selec?ie,
au fost create cirezi оnalt productive cu o cantitate anual? de lapte muls
de la fiecare vac? de rasa Neagr?-b?l?at? cu alb de 5-6 mii kg, de la
rasele Simental, Ro?ie de step? ?i de la o serie de alte rase - cвte 4-4,5
mii kg. Оn cursul unei lacta?ii de la vaca recordist? Volga (de ras? Neagr?-
b?l?at? cu alb) din sovhozul «Rossia» regiunea Celeabinsc, s-a muls 17,5
mii kg de lapte, de la vaca Malvina (de rasa Simental), rejiunea Cernigov-
14,4 mii kg. Au fost create noi rase de vite de carne (cazah?), de lapte
(curgan?, caucazian?, brun? ?. a.).
9.2.1 Fenomenul heterozisului la animale
O direc?ie important? a geneticiii animalelor o constituie folosirea
heterozisului, care apare la оncruci??rile interspecifice оntre linii.
Cel mai bun exemplu оn acest sens оl constituie ob?inerea unor pui
heterozici (hibrizi). Purtвnd numele de produc?ie broiler, aceast? metod?
se dezvolt? оn оntreaga lume оn propor?ii enorme. Sarcina ei const? оn
crearea de pui, care оn 8 s?pt?mвni s? ating? o greutate de 1,4 kg. Оn
condi?iile actuale ale produc?iei industriale a puilor broiler sporul оn
greutate de 1 kg se realizeaz? prin cheltuirea doar a 2 kg de hran?.
Efectul heterozis dup? un astfel de caracter important ca produc?ia de
ou? este studiat pe larg. Conform datelor ob?inute de I. Socican, G. Caitaz
?i L. Vandiuc, introducerea hibrizilor simpli ?i complec?i de g?ini оn
toate gospod?riile-marf? din republic? va permite s? se ob?in? anual
suplimentar cвte 6-7 mln. ou?.
Efectul heterozis se manifest? de asemenea la porci ?i oi. Rezultatele
experien?elor efectuate de V. Ju?co ?i A. Anghelu?a оn cadrul Institutului
de cercet?ri ?tiin?ifice оn domeniul zootehniei ?i medicinii veterinare din
Republica Moldova, au ar?tat c? efectul heterozisului de pe urma
оncruci??rii interrasiale a porcilor de rasa Marele-alb, Lendras ?i a celor
de rasa Eston? pentru becon constituie оn medie оn ce prive?te
productivitatea scroafelor 8-12%, dup? sporul оn greutate - 10-15% ?i dup?
cheltuielile pentru hran?-8-10%.
La oi efectul heterozisului se folose?te оn scopul sporirii produc?iei de
carne de miel. Experien?a efectuat? de F. Iliev ?i I. I. Mogoreanu оn
raionul Comrat, a demonstrat c? tineretul hibrid оl dep??e?te pe cel de
ras? pur? оn greutate vie cu 19-30% ?i d?, calculat pe fiecare animal, cu
17,5% mai mult? produc?ie.
Mul?i hibrizi destul de valoro?i au fost ob?inu?i prin metoda hibrid?rii
оndep?rtate a animalelor. Savan?ii, оncruci?вnd oi cu lвn? fin? cu berbecul
s?lbatic arhar, au creat o nou? ras? - rasa cu lini? fin? Arharo-Merinos -
cu o bun? adaptare la condi?iile natural-climatice ?i de hran? locale. Оn
urma оncruci??rii berbecului s?lbatic muflon cu oi domestice a fost
ob?inut? o form? hibrid? de berbeci bine adapta?i la condi?iile de step? ?i
ale p??unilor alpine de оnalt? altitudine.
?inem numaidecвt s? pomenim ?i de оncruci?area vitelor cornute mari cu
zebu. Zebu este un animal ne preten?ios ?i foarte rezistent; el suport?
bine ?i c?ldura, ?i frigul, este rezistent la numeroase boli infec?ioase,
hematoparazitare ?i de alt? natur?. Laptele de zebu are un procent ridicat
de gr?simi, proteine ?i microelemente. El digereaz? mai eficient decвt
animalele domestice hrana. De aceea folosirea calit??ilor sale utile оn
selec?ie este deosebit de important?.
Оn SUA prin оncruci?area dintre zebu ?i vite de carne au fost create noi
rase productive. Оntre acestea se num?r? ?i cunoscuta ras? Santa-Hertruda.
Оn cadrul Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice «Ascaniea-Nova» au fost
оncruci?ate vaci de ras? Ro?ie de Step? cu zebu arab, оn Azerbaijean ?i оn
republicile din Asia Mijlocie au fost оncruci?ate animale de rase locale.
De la cei mai buni hibrizi s-au ob?inut cвte 6 mii kg de lapte, cu un
procent de gr?sime. dep??ind 4%. Hibrizii о?i оntrec p?rin?ii ?i dup? alte
calit??i folositoare: animalele sunt mari, grase, greutatea medie a unei
vaci fiind egal? cu 550 kg. Carnea este gustoas?, prezentвnd un caloraj
ridicat.
La crearea raselor noi de animale se ?ine de asemenea cont ?i de un
astfel de indiciu economic, cum este consumul de nutre?uri pe unitatea de
produc?ie. Se ?tie, c? pentru hr?nirea animalelor se cheltuiesc de patru ?i
jum?tate ori mai multe proteine decвt cantitatea pe care ele o redau omului
sub form? de carne, lapte, ou? ?i alte produse bogate оn protein?. Care e
solu?ia? Se fac оncerc?ri de rezolvare a problemei, crescвndu-se noi
produse proteice pentru animale - оncepвnd cu drojdiile ce cresc pe
parafinele petroliere pвn? la de?eurile din industria alimentar?.
Dar exist? ?i o alt? cale: crearea unor noi animale, care se mul??mesc cu
o hran? modest?, dar pe care o folosesc cu un mai mare randament. Anume pe
aceast? cale s-a ob?inut un succes important. Este vorba de crearea unui
tip nou de animale - hibridul triplu - prin оncruci?area bizonului
american, cu vite de rasa «?arole» (este r?spвndit? оn Fran?a) ?i animale
de rasa Herford.
Bizonul se afl? demult оn centrul aten?iei cresc?torilor de vite: este
fertil, ne preten?ios, cre?te repede. Dar bizonul nu este un animal pa?nic.
Este un animal primejdios cape poate pune оn orice moment coarnele оn
aplicare. Оncerc?rile de a se оncruci?a bizoni cu rase de vaci pa?nice timp
оndelungat s-au soldat cu e?ecuri, urma?ii se dovedeau a fi sterili. ?i
iat? c?, оn sfвr?it, оn California a fost ob?inut acest hibrid
«interna?ional» care d? o descenden?? fertil? ?i nu mo?tene?te apuc?turile
n?r?va?e ale unuia dintre p?rin?i.
Carnea noii rase de vite con?ine multe proteine ?i un procent sc?zut de
gr?sime: pre?ul de cost al ei este cu 25-40% mai ieftin decвt al c?rnii de
vac?. La nou? luni semibizonul-semitaurul cвnt?re?te jum?tate de ton?
(taurul obi?nuit atinge aceast? greutate la un an ?i jum?tate). ?i consum?
оn special ierburi.
9.2.2 Reвnvierea speciilor disp?rute
Metodele genetice sunt folosite pe larg ?i оn vederea recre?rii multor
specii de animale disp?rute. Activitatea economic? a omului se reflect? оn
modul cel mai tragic asupra animalelor s?lbatice. Se presupune c? оn
apropia?ii o sut? de ani de pe planeta noastr? va disp?rea оn medie anual
cвte o specie de fiin?e vii.
Desigur, cel mai chibzuit ar fi protec?ia animalelor оn locurile lor
obi?nuite de trai, dar acest lucru nu оntotdeauna reu?e?te. Este necesar s?
se depun? eforturi ca speciile rare de animale s? se acomodeze оn
rezerva?iile naturale ?i оn gr?dinile zoologice, unde asupra lor se poate
institui un control riguros. Оn acest fel animalele rare vor exista, chiar
dac? vor disp?rea din natur?. Din rezerva?ii ?i gr?dini zoologice animalele
vor putea fi mutate ulterior оi mediul natural. Exemplul cel mai memorabil
оn acest sens оl constituie regenerarea zimbrului.
Оn 1927 оn toat? lumea se num?rau doar 48 de zimbri europeni ?i 1 mascul
caucazian. ?i to?i tr?iau оn condi?ii de priva?iune: оn gr?dini zoologice
?i оn parcurile din Europa apusean?. Societatea interna?ional? de p?strare
a zimbrilor ?i-a asumat grija de оnmul?irea ?i оncruci?area lor. Masculul
caucazian, aflat, la Hamburg, a fost оncruci?at cu un zimbru din
Belovejscaia Pu?cia. Pe calea retroвncruci??rilor ?i оncruci??rilor
reciproce de la aceea?i hibrizi s-a reu?it ob?inerea unor animale de specia
ini?ial?; ele au fost puse оn libertate оn Caucaz оntr-o rezerva?ie
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38
|